Povestea unei regasiri

 

Bine ai venit!

Zilele trecute m-a sunat o buna prietena, si m-a rugat sa fac o poveste pentru baietelul ei, care are dificultati la exercitiile cu modul.

Pentru cine nu mai tine minte, modulul, notat | x |, sau valoarea absoluta a unui numar x , reprezinta valoarea reala numarului, fara semnul dinainte (deci poate fi doar pozitiv), iar o definitie mai complicata spune ca e radical din patratul numarului respectiv.

Asadar, | x| este:

x, daca x >0

– x, daca x<0

Ideea mi-a venit imediat, pornind de la definitie, si am scris pe nerasuflate … Povestea unei regasiri:

A fost odata, ca niciodata, un castel ascuns in munti, inconjurat de paduri dese, cu poienite incarcate de flori colorate,….aparat de cascade curgatoare, cu apa limpede si racoroasa,…ce hranesc pasuni cu iarba catifelata, dansand in bataia vantului caldut. Acolo traiau regele si regina, izolati, si in siguranta, pentru ca, nu o data, soldati din regatele vecine au fost trimisi sa-i omoare. Era singura oaza de verdeata pe o raza de cateva sute de leghe, si tocmai de aceea, regii vecini unelteau sa scape de ei, si sa ia regatul in stapanire.

inspiracion-hdr-castillo

Regina adusese pe lume doi baieti sanatosi si frumosi, iar la castel era mare zarva, pentru ca se pregateau cu totii sa sarbatoreasca implinirea primului lor an de viata.

Profitand de agitatia din jur, doi soldati din regatul de nord, deghizati, au intrat in castel cu gandul sa-l omoare pe rege. Apropiindu-se de sala tronului insa, au vazut ca alaturi de rege stateau zeci de soldati, pregatiti sa-l apere cu orice pret. S-au gandit atunci sa-i dea o alta lovitura: ii vor fura mostenitorii, iar dupa moartea lui, nu va avea cine sa preia tronul si astfel regatul va putea fi cucerit mai usor.

Au intrat pe furis in camera princiara, unde ramasese sa aiba grija de copii, o singura doica. Din cauza oboselii, o furase somnul si nu a auzit usa deschizandu-se. Soldatii s-au aplecat asupra copiilor si i-au luat usor, foarte usor, in brate, ca sa nu se trezeasca. Desi dormeau adanc, fratii au simtit ca nu mai sunt impreuna, s-au trezit si au inceput sa planga. Doica a sarit de pe scaun, ca arsa, si a chemat imediat garzile. S-a iscat o invalmaseala… garzile strigau, doica plangea, soldatii straini incercau sa fuga, copiii tipau….si cand au intrat regele si regina, adusi de zgomot, au vazut cu totii, ca unul dintre soldati fugise …cu tot cu copil!

L-au cautat apoi, zile si nopti, luni si ani intregi, dar parca-l inghitise pamantul! A fost mare suparare in castel si o umbra de tristete a acoperit de atunci, ca un nor, regatul…

Peste 30 de ani de la tragica intamplare, cetatea se pregatea sa-l incoroneze pe printul mostenitor. Dusmanii nu renuntasera cu una cu doua, au fost multe razboaie intre timp si regele era din ce in ce mai slabit. Cei mai aprigi dusmani s-au dovedit a fi cei din regatul de nord, care incepusera, cu vreo cativa ani in urma, o campanie apriga impotriva lor. Se vorbea, cu teama, ca sunt condusi de un om tare rau, cu inima de piatra, numit Printul negru.

Atmosfera de bucurie din ziua incoronarii, mai aducea un pic de lumina in sufletele intunecate ale tuturor locuitorilor cetatii. Ceremonia a fost scurta, pentru ca erau deja zvonuri ca se pregateste un atac asupra regatului. Iscoadele trimise au ajuns, spre seara, cu vesti ingrijoratoare…trupele straine se apropiasera destul de mult.

Pe la miezul noptii, linistea incordata a castelului a fost spulberata de zgomot de lupta: nu se stie cum, dar dusmanii reusisera sa intre in castel. In fruntea lor, ataca cel mai de temut soldat: Printul negru.

Proaspatul rege a sarit sa-si apere supusii, insa sansele nu erau de partea lui. Cei din regatul de nord erau de 10 ori mai numerosi, si parea o cauza pierduta… Retragandu-se in sala tronului, a ajuns fata in fata cu Printul negru.

S-au privit in ochi, gata sa-si dea lovitura de gratie….si,….ceva s-a intamplat! Printul negru privea fata regelui, ca si cum s-ar fi uitat in oglinda…franturi dintr-un cantec de leagan i-au sunat in minte…maini calde ii mangaiau fruntea…si…bratul, gata sa loveasca, s-a oprit! Fara sa stie de ce, a simtit ca toata ura acumulata, nu e de fapt a lui….si ca, privind adanc in inima, gaseste, bine ascuns, un om bun!

Concluzie: Orice om, este bun, este minunat, luat in valoare absoluta!

Cine crezi ca este Printul negru? Esti de acord cu concluzia?

Te astept cu drag, sa raspunzi printr-un comentariu,

Florentina

 

email
Ti-a placut acest articol?

Iti doresti sa ai acces permanent la o metoda atractiva de explicare a matematicii? Aboneaza-te si vei primi periodic articole noi!